Multi angajatori privesc criza economica si ca pe o oportunitate extraordinara de a face un “upgrade” resurselor umane ale companiei. Pana nu demult, daca un angajator avea sase cerinte obligatorii de la candidati, trebuia sa angajeze pe cineva care indeplinea patru sau cinci si sa le ofere training pentru restul. Acum nu mai este o problema sa gaseasca si sa angajeze candidatul perfect deoarece foarte multi profesionisti care indeplinesc toate cerintele sunt in cautarea unui loc de munca.

Daca in prezent ai un job, este momentul potrivit sa fii sau sa devii angajatul perfect deoarece angajatorul tau primesti zilnic CV-uri trimise de catre candidati mai putin costisitori cu un background egal cu al tau sau superior. Nu vei fi pastrat doar pentru ca esti o persoana draguta care a muncit pe o perioada foarte lunga de timp. Te vor pastra doar daca esti valoros pentru postul respectiv si nu-si permit sa renunte la tine. Trebuie sa abordezi fiecare zi ca si cum ar fi ziua de care depinde job-ul tau, ar trebui sa fii punctual, sa fii deschis pentru alte proiecte si cursuri. Si nu o face “muteste” ci asigura-te ca superiorul tau este constient de eforturile tale.

Daca in prezent nu ai un job, trebuie sa stii ca, ipotetic, daca au fost concediati zece oameni, acum exista sapte locuri de munca neocupate si mai putine disponibile pentru angajare. Daca iti doresti unul din ele, ar trebui sa incepi un proces de cautare intens si rapid. Nu trebuie sa ratezi niciun anunt de angajare si ar trebui sa aplici in asa fel incat sa te diferentiezi de celelalte sute de candidati. Corespondenta ta cu posibilii angajatori trebuie sa fie perfecta.

Cu alte cuvinte, competitia pentru un job este cea mai stransa din ultimile decenii. Acesta este motivul pentru care, daca pana nu demult trimiteai 20 aplicatii si primeai cinci raspunsuri iar acum primesti unul-doua sau chiar nici unul. Daca CV-ul tau nu indeplineste cerintele angajatorului, este ignorat iar atunci cand acesta este evaluat, abilitatile tale de a face munca respectiva nu mai sunt relevante ci calificarile pe care le-ai dobandit de-a lungul timpului.

E interesant cat de mult promoveaza media ideea ca oamenii sunt intotdeauna socati atunci cand isi pierd locul de munca. Oricine este intr-adevar socat acum, tinand cont de situatia economica mondiala, se pare ca nu este deloc atent.

Se scrie foarte mult despre cum noua generatie se confrunta cu somajul si dezamagirea inca de la intrarea lor pe piata muncii. Bineinteles, nu doar tanara generatie se confrunta cu acest fenomen. Cu totii o simtim mai mult sau mai putin.

Ceea ce gasesc interesant este prejudecata conform careia este deajuns sa fii bine educat si muncitor pentru a-ti asigura un job de lunga durata. Nu exista garantia ca firmele vor avea nevoie de serviciile tale sau ca te vor plati asa cum consideri ca meriti.

Din pacate, daca nu cumva esti proprietarul firmei, esti intru totul la mana celor care sunt. Cand companiei ii merge prost, singurele persoane pe care cu siguranta proprietarii le vor proteja vor fi chiar ei insesi. Si tu ai face la fel daca ar fi firma ta. De asemenea, ai face la fel si daca nu ar fi firma ta. Este doar felul in care, in lume, se fac afacerile.

Intr-o economie puternica, de exemplu, nu ti-ai pastra jobul de contabil daca firma nu si-ar mai permite sa te plateasca. Si nici nu te-ai mai astepta ca firma sa continue sa te plateasca atunci cand aceasta la randul sau nu face profit pe urma ta. In schimb, ai cauta firme care incearca sa angajeze contabili. Poate ca ti-ai face propria firma de contabilitate si ti-ai angaja fostul sef. Poate ca fostul angajator va deveni cel mai mare client al tau.

In economia actuala, se pare ca joburile, carierele si companiile sunt intr-o continua stare de schimbare. Cu cat mai repede ne obisnuim cu ideea, cu atat mai curand vom putea sa profitam de pe urma acestui lucru.

Pe langa angajatii care isi vor pierde locurile de munca, numarul somerilor va creste din cauza numarului absolventilor care tocmai au dat bacalaureatul sau au terminat cu licenta si dizertatia si nu au unde sa isi gaseasca un loc de munca. Criza tot mai mare de pe piata muncii, situatia critica in care au ajuns multe firme, precum si oferta din ce in ce mai slaba a locurilor de munca vor face ca sute de tineri sa devina absolventi cu diploma de somer.

Majoritatea absolventilor crizei  sunt pregatiti, sau ar trebui sa fie, in stiinte umaniste, juridice si economice – exact specializarile care pana acum cateva luni reprezentau un real avantaj in CV, dar de care, in momentul de fata, nimeni nu pare a avea nevoie. Pe o piata a muncii blocata, tinerii aflati la primul job sunt primii care vor fi concediati si ultimii care vor fi angajati.

Acceptarea unui job fara nicio legatura cu profilul facultatii absolvite reprezinta dezavantajul major al crizei deoarece aceste promotii nu vor reusi sa aplice teoria invata in scoala si vor rata ocazia de a acumula experienta. Cei mai multi dintre absolventi nu isi gasesc un job in domeniul pentru care s-au pregatit, ajungand astfel sa munceasca pe un salariu mic in comparatie cu nivelul lor de cunostinte. Pe perioada recesiunii, acesti angajati vor avea tendinta sa isi mentina posturile, pentru a nu duce grija zilei de maine. Insa, pe masura ce climatul economic isi revine din soc, acesti angajati vor fi primii care isi vor cauta un nou job.

CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. Programele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii: promovarea unei cauze, marketing legat de o cauza, marketing social, actiuni filantropice, voluntariat in comunitate, practici de afaceri responsabile social.

In mod clar, in momentul de fata, putem spune ca bugetele de CSR au scazut si vor mai scadea. Altele sunt preocuparile acum, iar majoritatea companiilor autohtone vor renunta si la pasii timizi pe care incepusera sa-i faca in directia CSR. Pe de alta parte corporatiile multinationale vor miza pe reinventarea strategiilor de comunicare, iar CSR-ul in aceasta noua paradigma va juca un rol important.

Vor fi multi care vor sustine ca pentru CSR vei avea nevoie si de bani, care in contextul crizei nu vor mai fi asa de multi, insa de multe ori esenta unui program de CSR nu ar trebui sa constea doar in bugetul investit, ci in numarul de oameni pe care ai reusit sa ii atragi in proiect, iar acest lucru il poti face prin calitatea programului pe care vrei sa il derulezi si prin problema pe care acesta va incerca sa o atenueze sau chiar sa o rezolve.

Oricat de mult s-ar stradui o organizatie sa aiba standarde inalte de CSR, acel efort poate fi irosit in van daca publicurile tinta nu cunosc aceasta realizare drept dovada pentru angajamentul organizatiei fata de CSR. Reputatia, raspunsul la criza, dezvoltarea relatiilor si alte beneficii ale relatiilor publice depind de cat de bine pot ele sa comunice despre practicile de CSR ale unei organizatii.

Dezavantajele implicarii in campanii de CSR sunt legate de necesitatea alocarii unui buget special si a unei perioade de timp pentru organizarea si pregatirea acesteia. Insa, daca timpul si banii sunt bine investiti, se pot transaforma intr-un avantaj. Avantajele implicarii in campanii de CSR tin de obtinerea unei imagini si mai bune a propriului brand decat inainte. Exista clienti care apeleaza la companiile pe care le respecta mai mult. Pe langa importanta pentru societate, apare si efectul benefic asupra propriilor angajati implicati in activitati de CSR.

In situatii de criza, unul dintre primele departamente care sufera de pe urma restrictiilor bugetare este cel de marketing. Ca atare, in acele companii in care programele de CSR sunt initiate in interiorul departamentelor de marketing sau PR, cu obiective de PR, investitiile in CSR sunt puse sub semnul intrebarii.

In 2009, CSR-ul va avea o valoare si mai mare, deoarece vor fi mai putini cei care vor dezvolta acest tip de proiecte.  Politicile si programele de CSR ale companiilor trebuie sa faca fata la trei mari provocari: continuitatea, pragmatismul si evaluarea impactului social generat.

Romania nu a fost niciodata pe primul loc in randul tarilor in care angajatii au parte si de alte beneficii pe langa salariul lunar. De fapt, statisticile arata ca Romania este tara europeana unde s-au facut cele mai mici investitii in angajati. Mai mult de atat, beneficiile angajatilor, si asa putine, sunt primele cheltuieli la care renunta companiile romanesti.

Asigurari medicale, bonuri de masa, telefon mobil, masina de firma, cursuri de specializare, abonamente la sali de sport sunt exemple de beneficii primite de catre angajatii romani pana acum cateva luni, pana cand criza financiara a atins si meleagurile noastre. Acum, resursele companiilor sunt tot mai limitate, iar primele cheltuieli pe care le elimina cand fac reduceri de costuri sunt cele legate de personal. Mai mult, nici nu mai sunt nevoiti sa o faca deoarece economia a incetinit si somajul a inceput sa creasca iar stabilitatea personalului s-a imbunatatit.

Astfel, in mod indirect, furnizorii de servicii pentru angajati sunt afectati. Un exemplu elocvent este faptul ca mai mult de jumatate dintre companiile ce investeau in formarea profesionala a angajatilor au renuntat la aceasta activitate. In ultimul timp, din ce in ce mai multi manageri ar putea lua decizia ca mentinerea beneficiilor pentru angajati sa se faca numai in cazul celor care propun solutii viabile pentru eliminarea pierderilor.

Un lucru este clar: fie din prudenta, fie ca sunt lovite de criza, companiile isi redimensioneaza bugetele, taind tot ce se poate din costuri. Principalele cheltuieli care ar putea fi reduse in 2009 sunt cele cu beneficiile pentru angajati, cu materia prima, cu utilitatile si cu imaginea firmei.

In ultimul timp, toti angajatii resimt teama de a fi concediati. Actualmente, oamenii nu sunt speriati doar de concediere ci si de restructurare. Oricum, ambele forme de a-ti pierde slujba sunt de evitat. Ceea ce e si mai rau este ca foarte multi factori (criza economica, performantele, longevitatea companiei etc.) nu sunt controlabili de catre angajati. Cea mai buna metoda de a te evita astfel de situatii este sa te asiguri ca niciuna din activitatile tale nu sunt motive in plus pentru astfel de decizii.

Pentru a evita auto-distrugerea carierei tale, evita urmatoarele 10 obiceiuri:

1.    Subestimarea reusitelor tale
Sa zicem ca seful tau incearca sa se decida daca sa te pastreze pe tine sau pe colegul tau. Te cheama si te intreaba: “De ce sa te tin pe tine?” Daca nu ai nimic de spus, sunt cele mai multe sanse sa-ti semnezi incetarea contractului. Ar fi bine sa nu uiti de premiile, promovarile si sarcinile indeplinite cu succes atunci cand se fac evaluarile anuale. Mai mult, nu se stie niciodata cand vei fi nevoit sa iti cauti un nou job. Daca nu acorzi importanta lucrurilor bune pe care le-ai facut, e posibil sa nu ti le amintesti nici macar atunci cand iti faci un update la CV.

2.    Plafonarea vis-a-vis de abilitatile tale
Mediul business este intr-o permanenta schimbare. Actualmente, tu incerci doar sa-ti pastrezi job-ul si cea mai buna metoda de a face asta este sa-i arati angajatorului tau rezultatele investitiei sale: tu. Updatarea capacitatilor tale si, mai ales, extinderea lor vor convinge angajatorul ca iti meriti banii chiar si acum cand se incearca o reducere a costurilor.

3.    Lipsa rezultatelor
E logic faptul ca afacerea se rezuma la urma urmei la bani. Daca nu contribui la cresterea profitului, daca cheltui mai mult decat produci, pregateste-te pentru lista de restructurari.

4.    Eficienta nu inseamna eficacitate
Aceia care cred ca discuta prin email pentru ca e mai rapid decat sa mearga la intalniri efective cu oamenii nu recunosc importanta conexiunilor personale in mediul tehnologic si competitiv actual. Un lucru care te va tine la suprafata in aceasta economie este relatia cu oamenii, iar aceste relatii nu pot fi dezvoltate prin email-uri, sms-uri sau chat-uri.

5.    Credinta ca esti de neinlocuit
Nu e loc de “dive” pe piata muncii. Sunt milioane de oameni care isi cauta de munca in momentul de fata si sunt multe sanse ca majoritatea sa iti poata face treaba ta. Daca nu te convingi ca nu esti singura persoana care poate facea treaba ta, vei esua.

6.    Credinta ca le stii pe toate
Informatia e puterea. Totusi, daca afisezi faptul ca le stii pe toate, cariera ta ar putea avea de suferit deoarece dai dovada de reticenta la noutate. Pentru a supravietui pe piata muncii actuale, trebuie sa pui intrebari, sa fii la curent si sa asculti idei noi.

7.    Esti inconjurat de lingusitori
Se spune ca suntem asemenea celor care ne inconjoara. Daca te inconjori de lingusitori, e posibil ca faci asta deoarece iti place sa fii complimentat. Managerii nu vor avea nicio problema sa te inlocuiasca cu cineva care accepta si incurajeaza intelingenta si creativitatea altora.

8.    Asumarea laurilor
Da-i cezarului ce-i al cezarului. Multi manageri sunt destul de isteti sa-si dea seama atunci cand iti asumi efortul colegilor tai.

9.    Nerecunoasterea propriilor reusite
Sunt multe sanse ca seful tau sa nu aiba timp sa observe fiecare angajat asa ca trebuie sa ai grija ca el sa stie ca esti valoros atunci cand trebuie sa reduca din personal.

10.    Pierderea perspectivei
Cei care nu sunt in stare sa-si recunoasca lipsurile sunt sortiti somajului.

Oamenii de afacere intuitivi recunosc faptul ca, in ciuda eforturilor de a face totul corect, mai apar piedici si e nevoie de sfatul si perspectiva unui prieten, coleg sau partener de afaceri. Constientizarea faptului ca nu esti perfect ti-ar putea aduce respectul in birou.

Datorita crizei economice, din ce in ce mai multi angajatori fac concedieri colective. Va prezentam in continuare criteriile legale pentru astfel de concedieri.

Potrivit art. 62 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

Alin. (2) al aceluiasi articol dispune ca la stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv, se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Se intelege ca poate fi vorba de concedieri colective doar in cazul angajatorilor care au incadrati cel putin 21 de salariati.

Potrivit art. 81 alin. (1)-(2) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006, in cazul concedierilor colective la aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea posturilor vacante, masurile vor afecta in ordine:
a) contractele individuale de munca ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii, precum si ale celor care cumuleaza pensia cu salariul;
b) contractele individuale de munca ale persoanelor care indeplinesc conditiile de varsta standard si stagiu de cotizare si nu au cerut pensionarea in conditiile legii;
c) contractele individuale de munca ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor.

In continuare pentru ceilalti salariati vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale:
a) daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate, se desface contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic, fara ca prin aceasta sa se poata desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) masura sa afecteze, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere;
c) masura sa afecteze numai in ultimul rand pe femeile care au in ingrijire copii, barbatii vaduvi sau divortati care au in ingrijire copii, pe intretinatorii unici de familie, precum si pe salariatii, barbati sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare la cererea lor.

Aceste criterii sunt minimale, ceea ce inseamna ca alte criterii, dupa aplicarea celor de mai sus vor fi stabilite cu consultarea sindicatelor, in mod similar in ipoteza in care doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi situatie (art. 81 alin. (4) din Contractul colectiv mentionat).

Aceste criterii trebuie respectate de fiecare angajator care face concedieri colective chiar daca la nivelul unitatii sale nu este incheiat contract colectiv, in conformitate cu art. 247 din Codul muncii care dispune: “in cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior”. Prin nivel superior se intelege si contractele colectivede munca de la nivel de ramura sau grupuri de unitati. Daca acestea nu exista,sunt obligatorii criteriile enumerate mai sus.

Bate criza economica la usa si, da, n-am prea vrea sa-i deschidem. Asadar, initiativa romanului e sa contracareze valul de peste mari si tari cu un fel de ultra-nationalism, adica se bate moneda (iarasi) pe brandul Romania.

De re-brand-uirea Romaniei nu e prima oara cand auzim, dar acum rage mandria nationala in romani mai tare ca niciodata. Frica de golirea buzunarelor le-a bagat in cap autohtonilor ca intoarcerea la o economie inchisa ar fi de bun augur. Sa cumpere romanul doar produse romanesti – exprimat reductionist, cam asa suna indemnul popular. Si, mai pe larg: dezlegare la carnatii trandafir, branza de burduf si sarmalute!

Ne trece pe la urechi daca ascultam Radio Guerilla, si prin fata ochilor daca ne pisca interesul sa deschidem un chain email. Si, serios vorbind, nu ar fi nimic rau in a ne plia dupa strategia constructorilor astora de opinie – daca ar fi cat de cat realist scenariul! Am da dovada de spirit ecologic, mandrie nationala; dar, daca ne si gandim inainte de a urma chemarea turmei, vom realiza ca e greu de imaginat o lume paralela in care asa ceva ar putea fi infaptuit.

Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem este: cum iti dai seama ce-i nascut, crescut in tarisoara asta si ce-i importat? Daca etichetarea produselor s-ar face mai responsabil, daca marketarea produselor romanesti ar avea mai multa vlaga in promovare, da. Insa de prea multe ori practica “lipeste peste” a sters orice urma a originilor unui produs. Eticheta din productie, de la mama ei, pierde orice valoare cand ajunge pe rafturile magazinelor.

Pleosc, se stanteaza o noua eticheta, imprimata cu datele importatorului, peste informatia initiala. Si, abracadabra, consumatorul a pierdut orice urma de control asupra a ceea ce ingurgiteaza: pe principiul seamana dar nu rasare, nu ai nici o garantie ca ce suna a fi de factura italieneasca nu provine de fapt din stepele rusesti. Iar nici macar trambitata Uniune Europeana nu-si intinde tentaculele peste rafturile romanesti: etichetarea produselor e o spita din umbrela legiferarilor interne, si cat de mult isi apara ea poporul de rafalele externe e discutabil.

Asa ca, in loc sa se sune goarna-n tara ca invazia de produse straine e semnul apocalipsei economice, mai bine sa se taie raul de la radacina: o campanie mai cu scaun la cap ar fi una care sa ceara etichetarea rezonabila, si, deci, edificarea romanilor cu privire la ce baga-n cos zi de zi.

Inainte sa discriminam impotriva lumii-ntregi, sa se faca lumina pe propriile rafturi!

De curand, criza financiara a ajuns si in Romania. Aproximativ 4.200 de disponibilizari colective au fost facute in lunile august si septembrie, cu 15% mai multe comparativ cu intervalul similar al anului trecut, potrivit datelor centralizate de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca.

Mai multi producatori care lucreaza pentru export au fost nevoiti sa isi restranga activitatea ca urmare a scaderii cererii de pe pietele externe afectate de criza financiara. Mittal Steel si Automobile Dacia taie din productie pentru a se adapta cererii. Acestea sunt primele semnale venind de la gigantii economiei. Pe langa disponibilizarile operate la nivel local, criza financiara ar putea aduce in tara un numar mare de muncitori romani care lucreaza in prezent in strainatate, fapt ce ar putea avea impact asupra somajului de anul viitor.

Multe dintre companiile care activeaza pe piata locala isi reduc activitatile de recrutare, cererile de recrutare au scazut semnificativ fata de lunile precedente, iar firmele din constructii, imobiliare, retail, financiar si productie si-au modificat deja planurile de angajare, sustin specialistii in recrutare.

S-ar putea sa asistam la echilibrarea pietei fortei de munca in mod fortat. De asemenea, vom asista si la moderarea cerintelor candidatilor. Pe masura ce se vor face restructurari sau stopari de angajari, se vor diminua cerintele si, mai mult decat atat, va reveni «seriozitatea» candidatilor, dar, si aceasta, fortata de imprejurari.

Potrivit estimarilor, somajul se va dubla pana la finele lui 2009. Daca angajatorii romani s-au plans de lipsa angajatilor calificati pentru o lunga perioada de timp, acum, de cand tentaculele crizei financiare mondiale s-au apropiat vertiginos de plaiurile mioritice, situatia se schimba.

Primii care au avut de suferit au fost functionarii bancari. Tonul l-au dat Statele Unite, de unde a inceput nebunia, mutandu-se rapid in Marea Britanie, cu propagare in toata Europa. Au urmat constructorii de automobile, agentiile imobiliare. La start s-au alineat comerciantii, sectorul de IT si metalurgistii. Pe fondul reducerii cererii industriale, dar si al cresterii preturilor la materii prime, acestia din urma fie isi reduc productia, fie inchid fabrici.

Sectorul imobiliar este printre cele care au inregistrat o scadere consistentă a numarului de angajati. Astfel, conform Institutului National de Statistica, daca in trimestrul al patrulea din anul 2006 in sectorul imobiliar lucrau 327.203 persoane, in trimestrul al patrulea din anul 2007 numarul acestora a scazut la 268.275 de persoane.

Angajatorii vor gandi cu mai multa atentie business-plan-urile, iar salariatii vor fi mai rezervati in ceea ce priveste schimbarea locului de munca. Una peste alta, analistii spun ca aceasta criza are si un efect benefic: ne va invata sa facem economii.