Vacanta nu e un moft! Atat medicii cat si specialistii in resurse umane recomanda angajatilor sa-si foloseasca zilele de concediu pentru a se relaxa. Au ajuns la aceeasi concluzie si firmele care se confrunta cu un absenteism ridicat din cauza problemelor de sanatate ale angajatilor.

Nu trebuie sa faci ore suplimentare pentru a ajunge sa resimti efectele oboselii. Programul de 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana necesita si o perioada de reconectare. Oamenii sunt din ce in ce mai stresati si este normal sa aiba nevoie de o pauza.

Din pacate, preferatele romanilor sunt weekendurile obisnuite sau prelungite la munte sau la mare in defavoarea unui sejur de o saptamana sau chiar doua. Aleg aceasta varianta in primul rand din cauza problemelor financiare dar si din cauza faptului ca nu pot sau nu vor sa-si ia mai multe zile libere.

Un weekend prelungit nu este suficient pentru recuperarea organismului si, din cauza lipsei de odihna, angajatii devin stresati, mai putin eficienti, mai predispusi la greseli, la boli cardiovasculare si mintale, iar incidenta fumatorilor si a consumatorilor de alcool creste.

Oamenii trebuie sa invete sa spuna <<nu>> la serviciu. Vacantele nu mai sunt nici macar un lux. Pentru un angajat, mai dificil sa-si planifice si sa-si rezerve o vacanta este sa gaseasca momentul potrivit, sa se rupa de serviciu cateva zile sau chiar sa ceara ceea ce prin lege este deja al lui: minim 21 de zile de concediu.

Ti-ai petrecut ultimile luni pe site-urile de job-uri, trimitand CV-uri si mergand la o multime de interviuri. Acum e randul tau sa evaluezi ofertele primite si nu te-ai gandit niciodata ca e atat de dificil sa faci asta.

Care e cel mai important criteriu pe care trebuie sa-l iei in considerare? Salariul, asigurarea medicala sau concediul de odihna? Poate cultura organizationala sau perioada relocarii? Dar seful si colegii – va fi placuta munca in echipa cu ei? Dupa cum vezi, sunt cativa factori de avut in vedere si doar unii sunt negociabili. Poti incerca sa obtii un salariu mai mare sau un concediu de odihna mai lung. Cultura organizatiei nu se va schimba pentru tine iar seful si colegii nu pleaca nicaieri.

Salariul
Chiar daca banii nu ofera cea mai mare satisfactie a job-ului, nimeni nu le poate contesta importanta. Fiecare dintre noi are nevoie de o anumita suma pentru a plati facturile. Multi dintre noi vrem sa fim siguri ca suntem platiti proportional cu efortul depus si in concordanta cu piata muncii. E important, de asemenea, sa stim ce fac altii pe joburi similare din aceeasi industrie si din aceeasi zona geografica. Poti face asta folosind sectiunea noastra de Cautare Salarii.

Conditiile de la locul de munca
Fiecare loc de munca are atmosfera sa. Unele sunt mai “scortoase”, altele mai relaxate. Exista spatii cu automate de guma de mestecat si tablouri colorate dar si spatii sobre cu mobilier rece si organizat. Te poti simti confortabil in ambele, tot ce conteaza e sa stii ce anume te deranjeaza.

Cultura organizationala
Cultura organizationala este un set de atitudini, valori, obiective si practici ce caracterizeaza o companie sau o coporatie si ar trebui sa fie un factor important in luarea deciziei de a accepta sau respinge un job. Daca tii la timpul tau liber, o companie cu o cultura organizationala ce incurajeaza orele suplimentare nu e pentru tine. Esti un aparator al drepturilor animalelor ? Dintr-o simpla cercetare pe internet ai putea afla ca o firma din grupul in care vrei sa activezi face teste pe animale. Chiar daca asta nu ti-ar afecta activitatea de zi cu zi de la munca, s-ar putea sa fie o situatie in care nu te-ai simti confortabil.

Distanta
Cand evaluezi o oferta de job, ia in considerare si timpul pierdut pe drumul dintre casa si serviciu. Daca nu ti-a pus probleme drumul pana la interviu, gandeste-te ca va trebui sa faci acel drum de doua ori pe zi, cinci zile pe saptamana, la orele de varf.

Seful si colegii
Ti s-a intamplat vreodata ca in timpul interviului, potentialul viitor sef sa tipe la ceilalti angajati? Chiar daca n-ai avea de-a face cu el prea mult in activitatea de zi cu zi, un tipat pe saptamana s-ar putea sa-ti faca viata mizerabila. Acelasi lucru poate fi zis si despre colegii mai “complicati”. E foarte posibil sa nu-ti influenteze job-ul dar iti vor influenta calitatea timpului petrecut la munca. De obicei, un interviu implica un tur al locului de munca. Incearca sa observi daca oamenii par prietenosi sau fericiti. E greu de observat dar incearca oricum. E de ajutor sa-ti intrebi si prietenii daca stiu ceva despre firma respectiva si despre atmosfera de acolo. www.desprefirme.com este de asemenea locul potrivit pentru a afla astfel de informatii.

Fiecare dintre acesti factori, luati separat, nu pot ajuta la luarea unei decizii de a accepta sau respinge un job. Cand le pui la un loc, ai tot ce iti trebuie pentru a face o alegere inteleapta.

Acceptarea sau respingerea unei oferte
Indiferent de alegerea ta de a accepta sau respinge oferta, trebuie sa informezi angajatorul care a lansat propunerea. Trebuie sa faci asta intr-un mod formal, in scris si chiar si la telefon. Daca raspunsul tau e pozitiv, e logic de ce vrei sa faci o impresie buna viitorului tau sef. Dar de ce este important sa fii politicos cu cineva pentru care nu planuiesti sa muncesti? Ei bine, pentru ca nu stii niciodata ce-ti rezerva viitorul. S-ar putea la un momentdat sa te intersectezi cu acel angajator ca si client, subordonat, coleg sau chiar vecin. Cu siguranta nu vrei sa lasi o impresie proasta.

Angajatii incadrati in baza unui contract individual de munca pot solicita angajatorului concediu atat pentru formare profesionala, cat si de studii. Acestea pot fi de doua feluri – cu sau fara plata.

Pentru a putea obtine concediul de studii, salariatii trebuie sa urmeze procedura unui concediu obisnuit, medical sau de odihna. In acest sens, concediul fara plata sau cu plata pentru continuarea studiilor sau pentru formare profesionala trebuie anuntat cu o luna inainte de efectuarea acestuia. Salariatii trebuie sa completeze o cerere de concediu pe care sa o inainteze angajatorului. Cererea de concediu este ulterior verificata, putand fi aprobata sau respinsa in functie de anumiti factori care tin de rolul profesional al angajatului care solicita concediul, dar si de motivele enumerate in cererea de concediu. Daca motivele amintite sunt plauzibile si daca lipsa salariatului nu influenteaza activitatea companiei, angajatorul este obligat sa aprobe cererea de concediu.

Potrivit Codului Muncii, salariatul poate beneficia in acest sens, la cererea sa, de concediu fara plata, pe perioada solicitata. Angajatorul poate respinge cererea salariatului daca absenta sa din cadrul societatii ar prejudicia grav desfasurarea activitatii. Concediul fara plata se acorda si fractionat, in cursul unui an calendaristic, in situatia sustinerii examenelor de absolvire sau de promovare a unor institutii de invatamant superior.

Angajatorul are obligatia de a trimite personalul la specializare minimum o data la doi ani consecutiv, daca au cel putin 21 de salariati. Atunci cand numarul angajatilor este mai mic de 21, trebuie sa se asigure formarea profesionala la cel putin trei ani. In caz contrar, personalul are dreptul la un concediu pentru specializare profesionala, ale carui costuri vor fi suportate de patron si care se acorda pe o perioada de pana la zece zile lucratoare sau 80 de ore. Plata acestuia se stabileste potrivit regulilor impuse in cazul calculului indemnizatiei pentru concediu de odihna.

Perioada in care salariatul beneficiaza de concediu platit se stabileste de comun acord cu angajatorul. Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din concediul de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efective in ceea ce priveste drepturile cuvenite angajatului, altele decat salariul.

Vacanta

Ciresele au aparut, s-au trecut, iar canicula verii a venit peste noi. Plajele si muntii ne asteapta sa le vizitam. 21 de zile de odihna si relaxare. Traditia ne lasa sa ne odihnim în timp ce grâul creste pe câmp, anticipând zilele si noptile lungi de munca din timpul recoltei. Cu totii stim ce ne aduce toamna: programe, proiecte, întâlniri, responsabilitati.

Paduri de tei sau rafale de brize sarate, sub o bolta de stele sau lumini halogene de discoteca… asta înseamna vara pentru mine. Nu reîncarcare de baterii pentru înca un an de munca grea ci odihna pentru mine, cel de odinioara. Fa-o cu entuziasm sau fa-o stând pe spate, dar încadreaza-te în timp si profita la maxim.

= = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =

Vacation Time

The cherries have come and gone, and the summer’s heat is upon us. There are beaches and mountains to be seen. 21 days of rest and relaxation. Tradition has us rest while the wheat in the fields grows, anticipating the long days and nights of work to bring in the autumn’s harvest. We all know what the fall will bring: schedules, projects, meetings, responsibilities.

Through forests of Tei or gusts of salty breezes, beneath a canopy of stars or halo of disco lights, summer is for me. No recharging batteries for another year of grind, but a repose of what my former self wanted to be, had I not grown up. Take it with relish, or take it lying down, but get in your time, and stretch it till it splits.

Ce-ati face daca un coleg v-ar spune ca intentioneaza sa-si ia concediu medical pentru ca are nevoie de timp liber, zilele de concediu de odihna scurgandu-se deja?

Exista atat de multe variante de raspuns la aceasta intrebare pe cat de multe tipuri de oameni care se confrunta cu astfel de dileme. Cu siguranta raspunsurile nu sunt foarte clare. In functie de cultura organizationala a locului nostru de munca, putem alege diferite metode de a trata aceasta problema. Optiunile noastre pornesc de la simpla ignorare a faptului pana la nemultumire, manie. De multe ori nu ne manifestam dezacordul fata de acest fapt de frica de a nu fi etichetati ca si “turnatori” sau pentru a nu deveni la un momentdat obiectul razbunarii celui care a comis imoralitatea. Poate ca nu luam masuri deoarece “turnarea hotului” ne-ar aduce in centrul atentiei si e posibil ca si noi sa fi facut ceva asemanator candva.

Probabil ca va ganditi ca cineva care ar comite o astfel de fapta (acuzarea unor probleme medicale ca pretext pentru a-si rezolva problemele personale sau pentru a castiga ceva timp liber) ar fi total nerespectuos cu voi, colegii de serviciu. Cand cineva face asta, de multe ori roaga un coleg sa-l acopere si sa-i sustina minciuna (“Da, l-am vizitat eu si arata tare rau!” sau “M-a sunat pe mine si mi-a zis ca merge la doctor si ca I-a recomandat sa stea acasa sa se trateze!”). Nu prea e corect, nu? Corectitudinea, totusi, nu este subiectul nostru acum. Inselaciunea si minciuna reprezinta obiectul imoralitatii sau, posibil, a ilegalitatii. Nerespectand programul colegilor nostri de munca poate conduce la resentimente si frictiuni in cadrului colectivului.

“Toata lumea face asta.” Acest tip de rationament sau pretext e de cele mai multe ori un raspuns dat de cei care considera ca da, se intampla, dar cine face ceva in sensul asta? De ce sa te implici si sa creezi probleme cand aceasta absenta “motivata” nu are consecinte negative? E foarte posibil sa fie asa dar e la fel de posibil sa existe o problema personala intre angajat si superiorul sau. Trebuie sa ne asiguram ca intotdeauna confidentialitatea este respectata in ceea ce priveste angajatii, aceasta incluzand si actiunile disciplinare.

Concluzia este ca in pozitia de angajati, avem un angajament si niste obligatii fata de compania care ne-a angajat si ne plateste pentru serviciile noastre. Ne angajeaza cu buna credinta ca daca ne asigura beneficiile si privilegiile potrivite si cuvenite, noi ne vom ridica la nivelul acelei increderi acordate si ne vom folosi drepturile intr-un mod corespunzator si legal.

Nu toti putem sa ne ducem direct la persoana respectiva si s-o confruntam. Unii dintre noi nu vrem sa fim turnatori. Altora le e frica de momentul in care se va afla cine “a turnat” si de felul in care relatia lor cu colegii se va strica. O metoda de a raspunde acestor dileme este sa va puneti in locul angajatorului. Raspunsul tau va fi acelasi? Ce ti-ar placea sa faca ceilalti angajati vis-a-vis de aceasta problema?

De cele mai multe ori, angajatorii trec peste litera legii si le impun angajatilor propriile reguli. Iar concediul de odihna al salariatilor este unul din cele mai afectate drepturi.

Conform Codului Muncii, un angajat are dreptul la repaus zilnic si saptamanal si dreptul la concediu de odihna anual. Astfel, un angajat are dreptul la repaus zilnic, adica, daca programul zilnic de lucru este mai lung de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa. In afara acestui repaus zilnic, salariatii au dreptul si la un repaus saptamanal de cel putin doua zile consecutive, de regula sambata si duminica, insa nu in mod obligatoriu in aceste zile.

Timpul de lucru reprezinta orice perioada in care lucratorul este la dispozitia patronului si se afla in exercitarea activitatii sau functiilor sale. Potrivit prevederilor din legislatia muncii, fiecare salariat are dreptul la concediu de odihna cel putin 20 de zile. Zilele de concediu nu pot fi compensate banesc decat la incetarea contractului individual de munca. Pentru rezolvarea unor situatii familiale curente se acorda concedii fara plata, iar pentru evenimente familiale deosebite (nastere, moarte, casatorie etc.), zile libere.

Potrivit legii, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar, de cel putin trei zile lucratoare.

Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective, dar in acelasi timp poate fi intrerupt si de catre angajator, care poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In aceasta situatie, angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara plata.

Pentru a-si lua concediu de odihna, salariatii trebuie sa-si anunte din timp angajatul; ba, mai mult, se va face o lista pe care muncitorii vor fi trecuti in ordine, in functie de perioada in care vor avea concediu.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Mai precis, daca numarul muncitorilor dintr-o societate este redus, concediile a doi dintre ei nu trebuie sa se suprapuna. “Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.” , precizeaza noul Cod al Muncii, in vigoare de la 1 martie 2003.

In cazul in care angajatul lucreaza part-time, atunci durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Adica, daca are un program de 4 ore pe zi, concediul de odihna anual va fi de 10 zile.

Conform Codului Muncii, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, nemaiputand fi transferat in anul urmator.