Daca nu este vorba de nerespectarea contractului ci de o neintelegere, atunci este vina candidatului deoarece nu si-a clarificat nelamuririle sau ca nu a citit contractul bine. Scopul acestui articol este sa informeze candidatii despre conditiile si termenii unei angajari.

Sper ca aceste informatii va sunt de folos si va stam la dispozitie.

chair credeti ca nu stim asta?

Daca imi permiti, iti scriu in 2 randuri de ce ma deranjeaza fraza pe care am citat-o ceva mai sus. A accepta inseamna conform definitiei de dictionar ceva de genul: A fi de acord cu…; a primi, a consimÅ£i să…; a admite, a aproba, a încuviinÅ£a. ♦ A suporta, a tolera. Tonul afirmatiei tale din punctul meu de vedere este …cel putin tendentios. Daca gresesc, corecteaza-ma te rog. Din raspunsul tau inteleg ca preferi ca sens al verbului folosit ultima parte din definitie: “a suporta, a tolera”. Daca iti fac impresia ca sunt de acord cu vina primordiala sau cu ceva de genul, si din cauza asta eu primesc tacit orice mizerie mi se serveste, te inseli. Daca ti-as spune ca peste tot unde am lucrat am fost unul dintre cei mai buni angajati (daca nu cel mai bun), probabil ai considera ca sunt un laudaros sau ceva de genul. E mai greu de digerat probabil ca sunt oameni ca si mine care stiu exact cat valoreaza ei si din punct de vedere uman si din punct de vedere profesional, si nu le este rusine sa afirme valoarea pe care o au. Eu nu sunt foarte in varsta, dar nu mai sunt chiar un copil. Am 30 de ani, si muncesc minim 8 ore pe zi de aproape 14 ani.
Tu, daca imi permiti in continuare indiscretia, cati ani ai ca si varsta si eventual ce vechime in campul muncii?
Am trecut prin multe, am invatat multe si continuui sa invat in fiecare zi. Am trecut si prin 2 facultati.
Am cunoscut foarte multi oameni si dintre ei, prea putini cu adevarat oameni.
Inainte sa fortezi ca valoare de adevar universal o fraza, poate ar fi mai prudent sa iei pulsul realitatii si sa vezi daca valorile noastre universale (de genul afirmatiei tale “Respecta ca sa fii respectat”) sunt acceptate si mai ales impartasite si de marea marea majoritate a celor din jurul tau.
Poate daca repet ca imbratisez citatul tau cu sfintenie si acord respect in general a priori, vei intelege ca nu am nimic cu notiunea in sine.
Eu am ceva cu acest gen de discurs care din punctul meu de vedere NU trebuie aplicat orbeste. Un om puternic nu se sfieste sa foloseasca niciun instrument care ii este la indemana.
Asadar repet: la dragoste se raspunde cu dragoste, la politete cu politete, la colegialitate cu colegialitate, la mitocanie cu mitocanie, si lista o putem continua la nesfarsit.
In caz ca nu stii, poate este util sa iti amintesc de conceptul de “proactivitate”. Contextul este simplu: desi vehiculezi mai sus notiunea de respect, se pare ca din cauza faptului ca nu esti de acord cu ce am scris, brusc ti l-ai pierdut fata de mine. Si vin si te intreb candid: ceva mai desuet si mai ipocrit de atat poti face? Inca o nuanta a postului tau pe care o percep eu este o oarecare stare de pasivitate: arat respect, primesc respect. Draga Nicolae, din experienta mea “proprie si personala”, din toata psihologia si psihiatria pe care le-am studiat, iti pot spune ca respectul se castiga si de cele mai multe ori se impune(nu cu forta sau alt gen de ineptie de acest gen). Si aici intra in actiune notiunea de proactivitate. Fii cine esti in fiecare zi, invata sa accepti cine esti si cu bune si cu rele (mai ales cu cele rele), arata-te tuturor fara exceptie exact in lumina naturala, fara falsitate si te asigur ca vei castiga respect real pentru cine esti.
Aceasta ar insemna pentru mine proactivitatea ca si notiune aplicata pe cazul de mai sus.
Daca stilul meu …sa ii zicem prea direct…te deranjeaza sau te jigneste in vreun fel, te asigur ca in niciun caz nu a fost asta intentia mea. Imi doresc doar sa mai citesti o data cu atentie ce am scris, si sa intelegi ca spunem acelasi lucru, doar ca abordarile noastre sunt diferite.
Fii mai sincer cu tine, si poate ar fi cazul sa aplici o regula de aur inainte de a subscrie la unele valori: “question everything”. In momentul in care vei capata propriile tale raspunsuri (de dorit ar fi sa coincida cu valorile pe care ti le asumi), atunci poate vei intelege mai bine ce afirm eu mai sus.
Sincer, iti doresc sa fii respectat! Insa nu te amagi cu ideea ca respectand, vei fi obligatoriu la randul tau respectat. Asa cum scrisesm initial, forma de respect pe care o induce “profa’ de franceza” se rezuma la initierea contactului uman. E doar o norma sociala la care majoritatea subscriem. Citeste te rog si definitia cuvantului “respect”: “Atitudine sau sentiment de stimă, de consideraÅ£ie sau de preÅ£uire deosebită faţă de cineva sau de ceva; deferenţă, veneraÅ£ie”, si vezi daca nu cumva faci o greseala judecand altfel cuvantul. Daca ai propria-ti definitie pentru cuvant, spune-mi-o si mie, ca sa inteleg atunci ce ai vrut sa spui. Daca nu o ai…atunci faci o confuzie.
In fine….asa cum am incheiat anterior…nu mai scriu, pentru ca sunt indolent.
S

Adevarata problema este ca odata ce ai un astfel de sef (care la astfel de intrebari raspunde intr-un mod neprofesionist/gresit dpdv managerial), nu mai ai nicio sansa decat sa pleci unde vezi cu ochii…
Si, spre surprinderea mea (caci am ceva experienta bancara), exista situatii tragice cu astfel de manager-i la nivel de top-management bancar.