CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. Programele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii: promovarea unei cauze, marketing legat de o cauza, marketing social, actiuni filantropice, voluntariat in comunitate, practici de afaceri responsabile social.

In mod clar, in momentul de fata, putem spune ca bugetele de CSR au scazut si vor mai scadea. Altele sunt preocuparile acum, iar majoritatea companiilor autohtone vor renunta si la pasii timizi pe care incepusera sa-i faca in directia CSR. Pe de alta parte corporatiile multinationale vor miza pe reinventarea strategiilor de comunicare, iar CSR-ul in aceasta noua paradigma va juca un rol important.

Vor fi multi care vor sustine ca pentru CSR vei avea nevoie si de bani, care in contextul crizei nu vor mai fi asa de multi, insa de multe ori esenta unui program de CSR nu ar trebui sa constea doar in bugetul investit, ci in numarul de oameni pe care ai reusit sa ii atragi in proiect, iar acest lucru il poti face prin calitatea programului pe care vrei sa il derulezi si prin problema pe care acesta va incerca sa o atenueze sau chiar sa o rezolve.

Oricat de mult s-ar stradui o organizatie sa aiba standarde inalte de CSR, acel efort poate fi irosit in van daca publicurile tinta nu cunosc aceasta realizare drept dovada pentru angajamentul organizatiei fata de CSR. Reputatia, raspunsul la criza, dezvoltarea relatiilor si alte beneficii ale relatiilor publice depind de cat de bine pot ele sa comunice despre practicile de CSR ale unei organizatii.

Dezavantajele implicarii in campanii de CSR sunt legate de necesitatea alocarii unui buget special si a unei perioade de timp pentru organizarea si pregatirea acesteia. Insa, daca timpul si banii sunt bine investiti, se pot transaforma intr-un avantaj. Avantajele implicarii in campanii de CSR tin de obtinerea unei imagini si mai bune a propriului brand decat inainte. Exista clienti care apeleaza la companiile pe care le respecta mai mult. Pe langa importanta pentru societate, apare si efectul benefic asupra propriilor angajati implicati in activitati de CSR.

In situatii de criza, unul dintre primele departamente care sufera de pe urma restrictiilor bugetare este cel de marketing. Ca atare, in acele companii in care programele de CSR sunt initiate in interiorul departamentelor de marketing sau PR, cu obiective de PR, investitiile in CSR sunt puse sub semnul intrebarii.

In 2009, CSR-ul va avea o valoare si mai mare, deoarece vor fi mai putini cei care vor dezvolta acest tip de proiecte.  Politicile si programele de CSR ale companiilor trebuie sa faca fata la trei mari provocari: continuitatea, pragmatismul si evaluarea impactului social generat.

Scopul angajatorilor, prin publicarea unui anunt de angajare, este de a produce un numar cat mai mare de candidati corespunzatori. Dar, pentru a atrage persoanele cele mai potrivite pentru cerintele postului, angajatorii trebuie sa fie foarte atenti la modul in care redacteaza anuntul, astfel incat, acesta sa poata fi citit si inteles rapid.

Pe de alta parte, cei care sunt in cautarea unui loc de munca trebuie sa fie foarte atenti la aceste anunturi pentru a nu pierde timpul cu interviuri fara rost.

Indiferent de modalitatea in care va fi facut public (prin intermediul anunturilor stradale sau in mass-media, prin postarea pe internet, prin afisare in cadrul firmelor sau al institutiilor de invatamant, prin transmitere catre agentia pentru ocuparea fortei de munca), anuntul de recrutare si selectie de personal trebuie:
- sa atraga atentia;
- sa starneasca si sa mentina interesul
- sa indemne la actiune.

Un anunt serios trebuie sa contina:

-    Informatii, la obiect, despre firma: cu ce se ocupa, cat de mare este, daca este companie autohtona sau investitie straina, ce o diferentiaza pe piata (este cea mai buna, are echipa cea mai tanara, cea mai draguta, cea mai stabila, cea mai inovatoare, etc.). Atat. NU mai mult. Nu uita ca ai ales recrutarea online pentru ca este rapida!

-    Titlul postului disponibil si informatii relevante despre acesta: un titlu scurt si clar si doua-trei propozitii despre ce este vorba in acest loc de munca, la fel de clar si simplu ca si in prezentarea companiei, din aceleasi motive enuntate mai sus.

-    Locatia in care se va desfasura activitatea;

-    Detalii despre ce va face la serviciu persoana care va fi angajata, nu ca in fisa postului, ci ca si cum s-ar adresa unei persoane reale, care trebuie sa isi dea seama cat mai bine in ce consta acel loc de munca.

-    Tipul job-ului: full-time, part-time.

-    Cui se va subordona viitorul angajat si pe cine va avea in subordine, daca e cazul.

-    Cerintele postului: la fel, doar ceea ce este relevant pentru job. Aveti grija la detaliile care doar “dau bine”. De exemplu, cerintele “limba engleza” sau “studii superioare” apar “din principiu” in foarte multe anunturi, desi postul nu implica, in esenta, utilizarea acestei limbi sau cunostinte academice avansate.

-    Descrierea candidatului ideal, exprimata la persoana a doua.

-    Salariul exact sau media salariala, beneficii.

-    Date de contact: Adesea, candidatii trimit aplicatiile lor pentru joburi fie catre adresele de e-mail ale companiilor-mama, care pot avea sediul in strainatate, fie catre alte adrese (de exemplu, ale site-ului une apare anuntul de angajare), desi compania doreste chiar ea sa centralizeze rezultatele.

Descrierea realista a posturilor consta in prezentarea atat a aspectelor pozitive, cat si a celor mai putin placute ale postului. Aceasta abordare urmareste informarea corecta a candidatului si faciliteaza autoselectia. Autoselectia este procesul prin care candidatii decid asupra interesului si pregatirii pe care le au in raport cu un anumit post.

Romania nu a fost niciodata pe primul loc in randul tarilor in care angajatii au parte si de alte beneficii pe langa salariul lunar. De fapt, statisticile arata ca Romania este tara europeana unde s-au facut cele mai mici investitii in angajati. Mai mult de atat, beneficiile angajatilor, si asa putine, sunt primele cheltuieli la care renunta companiile romanesti.

Asigurari medicale, bonuri de masa, telefon mobil, masina de firma, cursuri de specializare, abonamente la sali de sport sunt exemple de beneficii primite de catre angajatii romani pana acum cateva luni, pana cand criza financiara a atins si meleagurile noastre. Acum, resursele companiilor sunt tot mai limitate, iar primele cheltuieli pe care le elimina cand fac reduceri de costuri sunt cele legate de personal. Mai mult, nici nu mai sunt nevoiti sa o faca deoarece economia a incetinit si somajul a inceput sa creasca iar stabilitatea personalului s-a imbunatatit.

Astfel, in mod indirect, furnizorii de servicii pentru angajati sunt afectati. Un exemplu elocvent este faptul ca mai mult de jumatate dintre companiile ce investeau in formarea profesionala a angajatilor au renuntat la aceasta activitate. In ultimul timp, din ce in ce mai multi manageri ar putea lua decizia ca mentinerea beneficiilor pentru angajati sa se faca numai in cazul celor care propun solutii viabile pentru eliminarea pierderilor.

Un lucru este clar: fie din prudenta, fie ca sunt lovite de criza, companiile isi redimensioneaza bugetele, taind tot ce se poate din costuri. Principalele cheltuieli care ar putea fi reduse in 2009 sunt cele cu beneficiile pentru angajati, cu materia prima, cu utilitatile si cu imaginea firmei.